Depozite Bancare vs. Investiții pe Bursă: ce pare confortabil, NU este și profitabil 2016.08.19

August 19, 2016 15:57

În condițiile în care piețele financiare și tranzacțiile bursiere sunt parte a cotidianului în toate statele dezvoltate, în România investitorul la bursă rămâne un personaj exotic.

Participarea cetățeanului la tranzacțiile bursiere este extrem de scăzută, în general din cauza lipsei de educație financiară și implicit, din necunoașterea variantelor alternative.

Românii țin în depozite bancare peste 154 de miliarde de lei la dobanzi sub pragul de 1% pe an, în condițiile în care bursa răsplătește investitorul 70% din timp cu aproximativ 10% pe an.

Depozite în creștere - Dobânzi în scădere

Potrivit ultimului raport BNR, 154.5 miliarde lei (aproximativ 34 miliarde de euro) zac pur și simplu în depozite. Dobânda primită este puțin peste 1% în cazul celor mai bune produse de economisire, din care se scad impozitele, comisioanele, alte cheltuieli cu conturile și evident, subtila taxă a inflației.

De cele mai multe ori, produsele bancare de economisire produc pierderi deponentului.

Depozitele sunt înca "la putere", și asta nu pentru că ar lipsi alternativele de plasament, ci pentru că oferă un anumit grad de siguranță, care este, cel puțin aparent, tot mai redus pentru valorile de peste 100.000 de euro și DOAR în limita sumelor pe care Fondul National de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar le are la dispoziție, pentru sumele mai mici.

Garantarea este inexistentă pentru depozite mai mari de 100.000 de euro și discutabilă pentru sume mici.

La finele anului trecut, suma disponibilă pentru a compensa deponenții în cazul unor nedorite falimente bancare era de doar 4.5 miliarde lei sau 1 miliard euro. O garantie nici pe departe suficientă, în condițiile în care tot mai mulți români duc tot mai mulți bani la bănci.

Paradoxal, valoarea depozitelor atrase de la populație a crescut cu 50% în ultimii 5 ani, în condițiile în care rata medie a dobânzii a scăzut sub 1%!


Sursa: BNR - raportul "Structura depozitelor atrase şi a creditelor acordate pe tipuri de sectoare instituţionale – Depozitele atrase pe tipuri de sectoare instituţionale"

75% din averea financiară a românilor 'zace' în depozite cu dobândă 1% și risc de contraparte în creștere, evitând investițiile.

Asta în condițiile în care politica Băncii Centrale Europene este clar una anti-deflaționistă, adică de descurajare a depozitelor și de încurajare a investițiilor. BCE intenționează să ducă dobânda pe 10, 20 sau 30 de ani spre 0, motiv pentru care tipărește lunar 80 miliarde Euro pentru cumpărarea de obligațiuni.

Depozite Bancare vs. Investiții pe Bursă

În consecință, cel putin din perspectiva raportului dintre riscurile asumate și castigurile potentiale, balanța începe să incline tot mai puțin în favoarea clasicelor depozite bancare. Iar asta face din eventualele alte tipuri de plasamente / investiții alternative tot mai viabile, chiar dacă și acestea la rândul lor, prezintă riscuri deloc de neglijat – proporționale însa cu potentialul de câstig.

Astăzi, investițiile imobiliare necesită sume mari și nu sunt foarte lichide și atractive. Obligațiunile emise de statul român oferă un randament ușor peste cel bancar și sunt supuse riscului valutar. În același timp, piețele financiare și tranzacțiile bursiere oferă potențial de randamente superioare, cu riscuri ajustabile și cea mai bună lichiditate.

10% este randamentul mediu istoric oferit de bursele de acțiuni începând cu 1926.

În condițiile în care peste 40% din câștigurile anuale sunt generate de dividende, reinvestirea acestora ar duce cifrele mult mai sus pentru investitori.

73% din timp bursa și-a răsplătit investitorii în ultimii 90 de ani.

Este procentul de timp în care barometrul bursei - indicele S&P 500 - a crescut în valoare începând cu 1926.

Cu toate acestea, astăzi, doar 0,1% dintre români tranzacționează la bursă.

SP-500-Log-Scale.png
sursa: Admiral Markets - indicele SP500 în platforma de tranzacționare

Oportunități

Investitorul poate să beneficieze de aprecierea prețurilor activelor financiare, dar și de veniturile oferite de acestea (dividende în cazul acțiunilor și indicilor sau dobânzi în cazul perechilor valutare).

Cele mai tranzacționate instrumente sunt perechile valutare, acțiunile și indicii bursieri, petrolul și aurul.

Cu ajutorul contractelor derivate (CFD-uri), investitorul poate profita nu doar de creșterea, dar și de scăderea prețului activului suport, imobilizând doar o mică parte din valoarea de piață a acestuia (tranzacționarea în marjă).

Cum trebuie procedat

Formula cea mai simplă de acces facil la bursă este aceea de a deschide un cont de tranzacționare la un broker reglementat. Se alimentează contul cu bani, se obține accesul la platforma online de vizualizare a pieței și tranzacționarea poate începe.

Investitorul poate simula cu bani virtuali, gratuit și fără niciun risc, condiții reale de piață, utilizând platforma pentru desktop, aplicațiile pentru Android și iOS sau chiar direct din browser accesând web.admiralmarkets.com

Succesul sau eșecul depind doar de abilitatea celui care tranzacționează.

Cel puțin la început, alegerea unui broker merită luată în considerare. Este recomandat ca brokerul să fie reglementat de o autoritate prestigioasă, de preferat FCA UK și să fie înregistrat la ASF cu Sucursală.

Momentan, în România, o singură casă de brokeraj care oferă acces la piețele internaționale, îndeplinește aceste condiții.

Astfel, investitorul este asigurat că fondurile sale sunt protejate, că brokerul respectă politica execuției ordinelor și de confidențialitate a datelor, oferind totodată suport profesionist și educație în limba română.

Există o sumă minimă de la care investitorii se pot gândi la tranzacționarea pe bursă - minim 1.000 de lei sau 200 de euro.

Avertisment risc: tranzacționarea în marjă este speculativă și ar putea să nu fie potrivită pentru toate categoriile de investitori. Efectul de levier poate amplifica atât valoarea câștigurilor, cât și a pierderilor. Investitorul trebuie să se asigure că înțelege toate riscurile asociate tranzacționării la bursă.